Un aspect dominant al hidrografiei în Olanda este delta Rin-Maas. Este o deltă comună situată în Olanda, Germania şi Belgia care s-a format prin sedimentele aduse de fluviile Rin şi Maas (Meuse). Apele curgătoare mai importante care alimentează delta sunt: Rinul, Waal, Merwede, Noord, Nieuwe Maas, Nederrijn, Lek, Gelderse IJssel, Maas, Schelde, Oude Rijn, Vecht, Hollandse IJssel şi Linge. Delta are un bazin de colectare de circa 5.700 km².
Clima este temperat-oceanică, blândă, umedă, cu vânturi permanente, ceea ce a dus la folosirea intensivă a morilor de vânt, care au devenit, în timp, un simbol al Olandei. În Olanda vara este caldă, temperatura medie a lunii iunie este de 16–17°C. Iarna este este un anotimp răcoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coastă fiind în jur de 2°C, în interiorul ţării mai scăzută. Masele de aer polar fac ca în multe ierni temperatura aerului să scadă sub temperatura de îngheţ. Atunci când ninge canalele şi lacurile se acoperă cu gheaţă. Cantitatea anuală de precipitaţii este în jur de 800 mm, în ţinuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mică. Cele mai uscate luni sunt februarie, martie, aprilie şi mai.
Vegetaţia naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole şi păşunilor; doar în est şi nord există încă suprafeţe însemnate de turbării şi landă (formaţie vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag şi stejar) au o extindere importantă. Vegetaţia este halofilă şi arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervaţii. Unele specii ca porcul mistreţ, castorul şi altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de dispariţie. Unele specii de animale şi plante sunt protejate de lege, iar dintre rezervaţii cele mai cunoscute sunt Naardermeer din Amsterdam, Parcul Naţional Hoge Veluwe şi Oostvaardersplassen din South Flevoland.
Realizare Dionis Ghiorghe - 2020